In Japonia, ca si in celelalte tari, familia este prima forma de organizare sociala si model pentru organizarea societatii. Familia japoneza (uchi) nu are clar delimitate limitele. Se refera atat la familia nucleu (parinti si copii), cat si la familia in care sunt incluse generatiile anterioare si rudele, ceea ce noi am numi 'neam'.

Inainte de cel De-al Doilea Razboi Mondial structura familiei in Japonia a cunoscut numeroase schimbari. Familia era organizata dupa modelul inspirat din confucianism si adoptat in perioada Tokugawa. Capul familiei avea autoriatate asupra tuturor membrilor familiei, dar si responsabilitate pentru toti. Fiecare generatie trebuia sa asigure cel putin doi copii, un baiat si o fata. Dreptul la mosternire ii revenea primului nascut de sex masculin. Fetele trebuiau sa se marite iar ceilalti fii sa-si faca singuri gospodarii. Femeile nu aveau dreptul de a detine si administra averi, si nici de a-si alege sotii.

Dupa cel De-al Doilea Razboi Mondial, sub conducerea Aliatilor, structura familiei a suferit modificari. Au fost instituite drepturi egale pentru barbati si femei, drept de mostenire egal pentru toti copiii si dreptul de a alege liber sotul/sotia si locul de munca. Incepand cu anii 1960, majoritatea casatoriilor au fost “casatorii din dragoste”, bazate pe atractie si afectiune reciproca. Pana in acea vreme casatoriile erau aranjate de catre parinti (omiai). Chiar daca s-a pastrat si in epoca moderna putin din obiceiul casatoriilor aranjate, acestea nu au loc pana ce nu toata lumea isi da acordul, inclusiv viitorii miri.

Sistemul familiei de trei generatii (bunici, parinti, copii) a intrat in declin. Din 1970 si pana in 1983 numarul de familii de trei generatii a scazut de la 19% la 15% si scade in continuare.

In perioada moderna stilurile de viata difera de la o familie la alta. In general, sotul este cel care lucreaza de dimineata pana seara avand doar duminica libera pentru a o petrece cu copiii. Sotia este casnica avand responsabilitati precum: cresterea copiilor, ingrijirea gospodariei, gestionarea bugetului. Tot sotia este responsabila si cu mentinerea relatiilor sociale cu rudele, vecinii, cercul de cunostinte. Viata sociala a sotiei ramane oarecum separata de cea a sotului. Pe langa aceste responsabilitati, sotia mai poate avea un loc de munca cu jumatate de norma, se mai implica in actiuni comunitare sau se duce la tot felul de cursuri (de limba engleza, de yoga, de arta traditionala japoneza, etc.). Cele mai stranse legaturi in astfel de familii sunt cele stabilite intre mame si copii.

Pe masura ce femeile prefera din ce in ce mai mult sa-si construiasca o cariera si sa fie femei de succes, barbatii se vad nevoiti sa se implice tot mai mult in viata de familie si sa-si asume si ei anumite responsabilitati.


sursa:www.nipon.ro